Cetatea Medievală Sighișoara poate fi parcursă, pentru prima dată, fără să pui piciorul pe caldarâmul ei. Primăria municipiului a lansat un tur virtual panoramic care duce vizitatorii printre clădirile și reperele cetății direct de pe ecran, o mișcare ce aliniază unul dintre cele mai cunoscute situri istorice din România la instrumentele digitale folosite tot mai des în promovarea patrimoniului.
Anunțul a fost făcut de primarul Ioan Iulian Sîrbu, care a prezentat proiectul ca pe o premieră pentru oraș.
Avem, pentru prima dată, un tur virtual panoramic al Cetății Sighișoara!
Cum poate fi accesat
Turul este conceput pentru a fi disponibil pe site-ul Primăriei și în aplicația Sighișoara City App, două canale prin care administrația locală își propune să concentreze informația turistică și serviciile digitale. Până la integrarea completă, materialul poate fi parcurs printr-un link intermediar găzduit online, semn că proiectul a fost deschis publicului înainte de finalizarea tuturor etapelor de implementare.
Pentru o destinație care trăiește din turism, un astfel de instrument are o dublă utilitate: oferă o previzualizare celor care își planifică vizita și păstrează o formă de acces pentru cei care nu pot ajunge fizic la Sighișoara.
Un sit cu greutate istorică
Mutarea în digital nu este una oarecare. Cetatea Sighișoara are rădăcini documentate adânc în istoria Transilvaniei: întemeiată în 1191, este menționată în documente în 1280 sub numele Castrum Sex, iar în 1298 apare cu denumirea germană Schespurch. Este considerată cea mai mare cetate medievală din Europa locuită fără întrerupere și face parte din patrimoniul mondial UNESCO, fiind descrisă drept cea mai bine păstrată cetate din Transilvania.
Tocmai această valoare face ca digitalizarea să conteze. Un tur panoramic nu înlocuiește experiența de pe teren, dar transformă un reper de patrimoniu într-un conținut accesibil oricui, oricând, și îl așează într-un ecosistem digital pe care administrația îl poate extinde ulterior.
Ce semnalează pentru administrație
Proiectul se încadrează într-o tendință mai largă: orașele românești încep să trateze patrimoniul și serviciile turistice ca pe componente ale unei strategii digitale, nu ca pe broșuri statice. Asocierea turului cu o aplicație de oraș arată intenția de a construi un punct unic de acces pentru locuitori și vizitatori. Rămâne de văzut cât de constant va fi actualizat conținutul și dacă aplicația va aduna în timp și alte servicii utile, dincolo de componenta turistică.
