România are nevoie urgent de o reformă administrativ-teritorială, cu regiuni mai mari și instituții mai puține, a susținut Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO, într-o dezbatere organizată la Alba Iulia de mișcarea "România Renaște!". Geoană a descris structura administrativă actuală drept complicată, fragmentată și redundantă și a cerut simplificare, descentralizare și eliminarea instituțiilor care se suprapun.
Un stat mai suplu, cu regiuni mai mari
În viziunea lui Geoană, România ar trebui organizată în regiuni mai mari, după un model apropiat de cel polonez, cu o structură aerisită și personal redus. Mesajul vizează reducerea birocrației și a costurilor administrației, prin comasarea unor instituții și printr-un transfer mai clar de competențe către nivelul local.
România trebuie să facă rapid o reformă la nivel administrativ-teritorial.
Argumentul central este că actuala organizare îngreunează deciziile și deciziile publice, în condițiile în care multe instituții au atribuții care se dublează.
Exemplul Poloniei
Geoană a invocat experiența Poloniei, care și-a redus diviziunile regionale de la 40 la 16 în aproximativ trei ani, transformându-și în același timp economia și societatea. Mesajul a fost că o astfel de schimbare cere curaj politic și o decizie asumată, nu o reformă făcută pe jumătate.
El a subliniat că reforma trebuie începută la startul unui ciclu politic, nu transformată în slogan de campanie electorală. Doar așa, susține fostul președinte al Senatului, schimbarea poate fi dusă până la capăt fără presiunea imediată a alegerilor.
Obligația viitorilor lideri ai României este să aibă curajul să înceapă această reformă întârziată și necesară.
Reforma și diaspora, două "motoare"
Pe lângă reorganizarea administrativă, Geoană a legat tema de valorificarea diasporei românești, descriind cele două direcții drept "două motoare, care se întăresc și se echilibrează reciproc". Ideea este că un stat mai eficient și o conexiune mai puternică cu românii din străinătate s-ar putea susține reciproc în modernizarea țării.
Declarațiile au fost făcute în contextul unei dezbateri publice despre direcția de dezvoltare a României, fără a fi însoțite de un calendar concret sau de un proiect legislativ. Tema regionalizării revine periodic în dezbaterea publică din România, fără să fi fost transpusă până acum într-o reformă efectivă.
