Ministerul Transporturilor a semnat marți, 2 mai 2023, la sediul său din București, contractul pentru proiectarea și construcția sectorului nordic al magistralei de metrou M6, tronsonul care urmează să lege zona BMall Băneasa de Aeroportul Internațional Henri Coandă din Otopeni. Lucrările au fost atribuite asocierii turco-române Gulermak Agir Sanayi Insaat Ve Taahhut A.S. - Somet SA, pentru o valoare de peste 1,27 miliarde de lei fără TVA.

Tronsonul are o lungime de 7,6 kilometri și include șase stații noi: Washington, Paris, Bruxelles, Otopeni, Ion I.C. Brătianu și Aeroport Otopeni. Termenul de execuție asumat prin contract este de 48 de luni de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor, cu o finalizare estimată în 2027.

Ce acoperă, de fapt, contractul

Suma semnată nu înseamnă un metrou gata de circulație. Contractul vizează doar proiectarea și structura de rezistență a tronsonului. Echiparea tehnică, montarea căilor de rulare, finisajele și achiziția celor 12 trenuri necesare exploatării rămân în afara acestei înțelegeri și presupun contracte separate, care se vor adăuga la costul total al investiției.

Finanțarea proiectului provine din bugetul de stat, completată cu un împrumut japonez de aproximativ 300 de milioane de euro. Magistrala M6 este gândită de ani buni ca legătură rapidă pe șine între centrul Capitalei și principalul aeroport al țării.

Avertismentele experților externi

Decizia de a construi acest tronson nu a fost lipsită de controverse. Evaluatorii externi ai Băncii Europene de Investiții, ale căror concluzii au fost incluse într-un memorandum prezentat de fostul ministru al Transporturilor Cătălin Drulă, au semnalat probleme serioase de fundamentare economică.

Rata de rentabilitate economică recalculată pentru sectorul de nord a fost estimată la doar 0,17%, mult sub pragul de 5% considerat acceptabil. Printre motivele invocate de experți se numără:

O densitate redusă a populației și a locurilor de muncă de-a lungul traseului magistralei M6

Costuri mari de investiție aferente soluției alese

La acestea se adaugă riscul concurenței cu legătura feroviară deja existentă între aeroport și Gara de Nord, precum și incertitudinea generată de planurile pentru un nou terminal aeroportuar, care complică prognozele de trafic de pasageri. Pentru context, în 2019 Aeroportul Henri Coandă a procesat 14,7 milioane de pasageri, iar la nivel global doar două dintre primele 100 de aeroporturi - Madrid Barajas și Barcelona El Prat - dispun simultan de conexiune feroviară și de metrou.