În vara anului 2025, Bulgaria a pornit un sistem de monitorizare a vitezei medii pe șosele, folosind camerele deja instalate pentru taxarea rutieră. Rezultatul a fost imediat și măsurabil: pe sectoarele supravegheate, numărul șoferilor care depășesc limita a scăzut de peste trei ori. Dacă înainte unul din nouă conducători auto încălca limita, după activarea sistemului doar unul din 34 mai face acest lucru. În același timp, România - țara cu cea mai ridicată mortalitate rutieră din Uniunea Europeană - abia a lansat licitația publică pentru un sistem comparabil.

Cum funcționează modelul bulgăresc

Bulgaria nu a construit infrastructura de la zero. A reutilizat camerele sistemului de taxare deja existent, transformându-le în instrumente de control al traficului. Rețeaua acoperă 69 de sectoare de drum, însumând aproximativ 1.100 de kilometri, și detectează nu doar viteza, ci și circulația fără centură sau folosirea abuzivă a benzii de urgență.

Principiul este monitorizarea vitezei medii: sistemul măsoară timpul în care un vehicul parcurge distanța dintre două puncte și calculează viteza pe întregul tronson. Spre deosebire de radarele clasice, care surprind o singură poziție, această metodă descurajează frânările bruște de moment și impune un comportament constant pe toată lungimea drumului.

România, blocată între licitații și fonduri ratate

Pe hârtie, planul românesc seamănă izbitor: 400 de camere fixe pe șapte drumuri naționale, tot pe circa 1.100 de kilometri. Licitația publică a fost lansată pe 22 ianuarie 2026. Problema este calendarul. În varianta optimistă, sistemul ar deveni operațional în vara lui 2027, iar în cea realistă abia în 2028.

Dacă reușim să semnăm până în vară, sistemul va fi complet operațional în vara lui 2027 - Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt CNAIR

Între timp, peste 100 de camere sunt deja montate pe autostrăzile noi - A7, A0 și A10 - dar rămân inactive. România a ratat și o tranșă din fondurile PNRR, pentru că nu a lansat licitațiile la timp.

Diferența se vede în statistici

Comparația dintre cele două țări nu este abstractă. În 2025, România a înregistrat 1.293 de morți în 3.950 de accidente, ceea ce înseamnă 78 de decese la un milion de locuitori - cel mai ridicat nivel din UE. Bulgaria, cu 74 de decese la un milion de locuitori, stă marginal mai bine, dar diferența vine acum din direcția în care se mișcă fiecare țară.

Principalele cauze ale accidentelor în România rămân traversarea neregulamentară a pietonilor (16,1%), viteza excesivă (15,3%) și neacordarea priorității (9,5%). Exemplul bulgăresc arată că un sistem care există deja, reutilizat inteligent, poate produce rezultate în câteva luni - nu în câțiva ani.