Ministerul Energiei a pus în consultare publică Strategia Energetică a României în orizontul 2035, cu perspective pentru 2050, documentul care ar urma să ghideze politicile energetice ale țării în deceniile următoare. Pe lângă liniile directoare pentru actorii de stat și privați, strategia trece în revistă resursele necesare și, mai neobișnuit pentru un astfel de document, descrie deschis cel mai grav scenariu posibil: blackout-ul, adică o cădere generalizată a rețelelor de electricitate și stingerea becurilor pe o bună parte din teritoriu.
Dezechilibrele provocate de regenerabile
Capitolul dedicat rețelelor electrice, echilibrării și stocării pornește de la o constatare incomodă. După peste un deceniu de subvenții pentru energie verde, aliniate la directivele UE, statul recunoaște că expansiunea rapidă a eolianului și fotovoltaicelor a adus și riscuri. Producția regenerabilă este volatilă, iar vârfurile de consum nu se suprapun cu vârfurile de producție, ceea ce solicită întregul sistem electroenergetic.
Cifrele arată cât de mare a devenit problema. Sistemul este deja preponderent excedentar, cu dezechilibre tot mai frecvente între 50 și 200 MWh (respectiv 200-800 MW). Pe piața de echilibrare au apărut deja prețuri negative repetate, ajungându-se până la -9.000 lei/MWh. Fenomenul este vizibil mai ales în weekend, când consumul național este mic și soarele și vântul produc în exces. Seara, situația se inversează: aportul fotovoltaicelor scade de la peste 1.100 MW la prânz la 0, iar prețurile pe echilibrare urcă brusc atunci când oamenii ajung acasă.
Cum se ajunge la blackout
Strategia descrie mecanismul tehnic prin care aceste dezechilibre pot deveni periculoase pentru întreaga rețea europeană.
Dezechilibrele de producție cauzate de variațiile SRE pot genera, pe lângă abateri ale frecvenței de funcționare față de frecvența nominală, declanșări în cascadă ale liniilor electrice, care pot conduce la ruperea sistemului energetic european în mai multe subsisteme sau chiar la apariția stării de blackout.
Cu alte cuvinte, când mai mulți factori negativi se suprapun, abaterile de frecvență pot dezlănțui o reacție în lanț care fragmentează rețeaua continentală și poate lăsa zone întregi fără curent.
Soluția: stocare de la zero
Pentru a preîntâmpina un astfel de scenariu, documentul cere instalarea cât mai rapidă a unor capacități de stocare masive, evaluate la 2-4.000 MW. Acestea ar trebui să fie capabile să susțină energia sistemului timp de 8-12 ore într-o situație nefericită, cu dezechilibre multiple. Provocarea este că, în acest domeniu, România pornește practic de la zero, întrucât nu a investit aproape deloc în stocare până acum.
Pentru orașele care își propun rețele inteligente și o pondere ridicată de energie regenerabilă, mesajul strategiei este direct: fără stocare și fără servicii de sistem rapide, fiecare megawat verde adăugat crește și presiunea pe stabilitatea rețelei. Echilibrarea nu mai este o opțiune tehnică de nișă, ci o condiție de bază pentru a evita panele extinse.
