Primăria Sectorului 3 din București se bazează pe o rețea extinsă de supraveghere video pentru gestionarea spațiului public și a siguranței locuitorilor. Potrivit administrației locale, în sector funcționează 1.218 camere care acoperă zone publice și sunt urmărite permanent de dispecerii Poliției Locale. Anunțul a fost făcut de primarul Robert Negoiță, care prezintă sistemul drept un instrument de descurajare a comportamentelor antisociale și de combatere a infracționalității.

O rețea monitorizată non-stop

Camerele sunt conectate la un dispecerat al Poliției Locale, unde operatorii urmăresc imaginile în permanență. Echipamentele permit rotirea la 360 de grade prin comenzi cu joystick și dispun de funcție de zoom, astfel încât operatorii să poată detalia imaginea și să identifice persoanele implicate în incidente. În practică, aceasta înseamnă că un singur punct de monitorizare poate acoperi vizual o suprafață largă, fără unghiuri moarte fixe.

Administrația susține că sistemul are două roluri. Pe de o parte, depistează faptele mărunte care degradează spațiul public - aruncarea gunoaielor, vandalismul și distrugerea mobilierului stradal. Pe de altă parte, contribuie la descurajarea și documentarea faptelor de natură penală.

Sancțiuni pe baza imaginilor

Primarul Robert Negoiță leagă direct supravegherea video de capacitatea administrației de a sancționa abaterile surprinse pe cameră. În viziunea sa, prezența camerelor are și un efect de educare a comportamentului în spațiul public.

Avem un sistem de siguranță ridicat și astfel controlăm mai ușor aspecte legate de administrarea domeniului public, iar persoanele care nu păstrează curățenia sunt surprinse asupra faptului și ulterior sancționate.

Potrivit edilului, scopul declarat este de a determina cetățenii cu comportament antisocial să respecte mediul înconjurător și pe cei din jur, oferind în același timp locuitorilor sectorului un plus de siguranță.

Supravegherea ca politică urbană

Investițiile în supraveghere video au devenit, în ultimii ani, o componentă recurentă a strategiilor de smart city la nivelul administrațiilor locale din România. Pentru sectoarele dens populate ale Capitalei, mizele țin de gestionarea curățeniei, protejarea infrastructurii publice și reducerea sentimentului de nesiguranță în zonele cu trafic intens de pietoni.

Dincolo de cifra anunțată, eficiența unei astfel de rețele depinde de modul în care sunt folosite imaginile, de respectarea regulilor privind protecția datelor și de integrarea dispeceratului cu intervenția efectivă în teren. Comunicarea administrației pune accent pe rolul preventiv și pe sancționarea abaterilor surprinse pe cameră, rămânând de urmărit în ce măsură sistemul produce rezultate măsurabile în timp.