Guvernul României a adoptat Planul de acțiune pentru Strategia națională privind economia circulară, un document care transpune în măsuri concrete tranziția de la modelul liniar de producție și consum către unul în care resursele sunt reutilizate. Anunțul a fost făcut la București, pe 6 octombrie 2023, iar planul stabilește 52 de acțiuni eșalonate până în 2032.
Inițiativa a fost coordonată de Departamentul Dezvoltare Durabilă, în colaborare cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și cu Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. Ținta declarată este reducerea volumului de deșeuri și scăderea presiunii asupra resurselor naturale, două dintre marile vulnerabilități ale economiei românești.
Șapte sectoare în vizor
Planul concentrează intervențiile pe șapte sectoare economice considerate prioritare: agricultură și silvicultură, industria automotive, construcțiile, alimentele și băuturile, ambalajele, textilele și echipamentele electrice și electronice. Sunt domenii care generează fluxuri mari de materiale și deșeuri, dar care au și cel mai mare potențial de a recupera valoare prin reutilizare, reparare și reciclare.
Alegerea acestor sectoare nu este întâmplătoare. Ambalajele și textilele, de exemplu, se află în centrul reglementărilor europene privind reducerea risipei, iar industria automotive și echipamentele electronice ridică probleme acute legate de gestionarea componentelor la finalul ciclului de viață. Construcțiile, la rândul lor, rămân printre cei mai mari consumatori de materii prime.
Tranziție de importanță strategică
Pentru autorități, mutarea către un model circular nu este doar o chestiune de mediu, ci una de securitate economică. Reducerea dependenței de resurse primare devine relevantă într-un context în care prețurile materiilor prime și lanțurile de aprovizionare au arătat cât de fragile pot fi.
Tranziția către economie circulară este de importanță strategică, întrucât pe lângă o diminuare a deșeurilor, scade presiunea asupra resurselor naturale, a declarat Laszlo Borbely, consilier de stat.
Cele 52 de acțiuni urmează să fie implementate gradual, cu orizontul final fixat pentru 2032. Pentru orașele și comunitățile locale, planul oferă cadrul în baza căruia pot fi dezvoltate proiecte de colectare separată, refolosire a materialelor din construcții sau circuite locale pentru textile și ambalaje. Provocarea rămâne trecerea de la document la rezultate măsurabile, într-un sistem în care ratele de reciclare ale României sunt încă printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.
