România și-a fixat un obiectiv ambițios pentru infrastructura de mobilitate electrică: instalarea a cel puțin 30.000 de puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice, finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu termen jumătatea anului 2026. Anunțul a fost făcut de Adina Vălean, comisarul european pentru transporturi, în cadrul discuțiilor privind nevoile de finanțare ale țării în sectorul transporturilor.
Ținta de 30.000 de puncte și calendarul
Ținta acoperă rețeaua publică de reîncărcare necesară pentru a susține creșterea parcului de mașini electrice. Termenul-cheie rămâne jumătatea anului 2026, în timp ce alte lucrări majore de conectare la rețea au ca orizont sfârșitul lui 2027.
instalarea cel puțin 30.000 de puncte de reîncărcare, până la mijlocul anului 2026
Volumul de puncte planificat indică intenția de a închide decalajul față de rețelele din vestul Europei, unde densitatea stațiilor publice este net superioară. Pentru România, miza este să evite ca lipsa infrastructurii să frâneze adopția vehiculelor electrice.
Banii din spatele proiectului
România are la dispoziție aproximativ 12 miliarde de euro pentru transporturi, din care peste 1,6 miliarde de euro sunt rezervate special pentru proiecte de stații de reîncărcare. La acestea se adaugă o posibilă alocare suplimentară de până la 1 miliard de euro din partea Uniunii Europene pentru nevoile de transport ale țării, plus o contribuție europeană de circa 27 de milioane de euro dedicată stațiilor de încărcare.
România are la dispoziție aproximativ 12 miliarde de euro pentru transporturi
În acest cadru, România a depus cinci propuneri de proiecte de finanțare, ceea ce arată că dosarul de infrastructură verde este deja în lucru la nivel de aplicații concrete, nu doar de intenție.
Ținta electrică pentru 2030
Dincolo de infrastructură, datele pe piața auto confirmă direcția. Potrivit estimărilor citate, până în 2030 aproximativ 68% dintre mașinile vândute în România ar putea fi complet electrice. O pondere atât de mare a vânzărilor de vehicule electrice nu este sustenabilă fără o rețea densă de reîncărcare, ceea ce face din cele 30.000 de puncte planificate o condiție practică, nu doar un obiectiv de imagine.
Pentru orașele care își propun să devină smart city, mobilitatea electrică și rețeaua de încărcare reprezintă una dintre componentele de bază. Modul în care România reușește să cheltuiască eficient fondurile PNRR și UE în următorii ani va decide dacă aceste ținte rămân pe hârtie sau devin infrastructură funcțională în teren.
