Curtea de Apel București a anulat și suspendat Planul Urbanistic Zonal al Sectorului 2, una dintre piesele de bază care reglementau cum se construiește în zonă. Este al cincilea PUZ de sector din Capitală căzut în instanță, după ce documentele similare din alte sectoare fuseseră deja contestate cu succes în justiție. Decizia a fost anunțată public de primarul general Nicușor Dan, care descrie planul ca pe un instrument folosit pentru a legitima construcții agresive în detrimentul spațiului public.

Ce reproșa edilul planului anulat

Nicușor Dan a enumerat problemele concrete pe care le permitea documentul urbanistic: dispariția a zeci de hectare de spațiu verde, blocuri de 14 etaje pe malul lacurilor și blocuri de 14 etaje pe străzi late de doar 7 metri. Sunt parametri care, în practică, transformă cartiere întregi în șantiere dense, fără raport între înălțimea clădirilor și lățimea străzilor sau capacitatea infrastructurii de a susține noii locuitori.

PUZ-urile de sector au fost în ultimii ani principala sursă de conflict urbanistic în București, fiind aprobate de consiliile locale fără avizele de mediu necesare și contestate apoi de societatea civilă și de primăria generală.

Tactici de tergiversare în instanță

Primarul general acuză că dezvoltatorii au încercat sistematic să blocheze soluția instanței.

Așa-zișii dezvoltatori imobiliari au încercat din răsputeri să oprească soluția instanței: cereri succesive de recuzare, plângere la DNA împotriva judecătoarei înainte de pronunțare, noi intervenții la fiecare termen pentru a forța amânări.

Astfel de tactici de tergiversare prelungesc procesele cu luni sau ani, interval în care autorizațiile emise în baza planului contestat rămân valabile, iar șantierele avansează. Până la o decizie definitivă, presiunea pe spațiul verde și pe infrastructură continuă.

Acuzații la adresa instituțiilor statului

Cel mai dur mesaj a fost adresat instituțiilor de control, despre care edilul spune că au rămas pasive deși fuseseră sesizate.

Instituțiile statului tac complice: Inspectoratul de Stat în Construcții și Prefectul, sesizați de mine acum doi ani, continuă să nu facă nimic, ba mai mult, încurajează așa-zișii dezvoltatori să construiască în baza acestui PUZ.

Mesajul scoate în evidență o problemă de fond a urbanismului bucureștean: chiar și atunci când un plan este atacat în instanță, lipsa de reacție a inspectoratelor și a prefectului lasă loc unei construiri continue. Pentru un oraș care își pierde constant spațiile verzi, miza nu este doar juridică, ci ține de calitatea aerului, de gestionarea apei și de echilibrul între densitate și infrastructură.