Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a legat direct calitatea slabă a aerului din București de modul în care orașul s-a extins în ultimii ani. Într-o declarație acordată la Digi24 pe 2 august 2024, edilul a arătat că presiunea pe care construirea necontrolată o pune asupra orașului se reflectă acum în nivelul de poluare resimțit de locuitori.
Sursa poluării din București este dezvoltarea urbană haotică din ultimii 20 de ani.
În viziunea sa, problema nu ține de o singură decizie, ci de un cumul de autorizări și intervenții care au scăpat de sub control instituțional pe parcursul a două decenii.
Spațiul verde, marea pierdere
Cel mai concret indicator invocat de primar este suprafața de vegetație dispărută din oraș. Potrivit estimărilor citate, între 1989 și 2020 Bucureștiul a pierdut aproximativ 1.400-1.500 de hectare de spațiu verde, terenuri înghițite în bună parte de noile ansambluri imobiliare.
Noi am pierdut, de exemplu, sute de hectare de spațiu verde. Probabil că 1.400-1.500 de hectare.
Nicușor Dan a indicat mai multe instituții ale statului care ar fi trebuit să filtreze acest proces: Inspectoratul de Stat în Construcții, Prefectul, Parchetul și Agenția pentru Protecția Mediului. Lipsa unui control coerent între aceste structuri a permis, în opinia sa, extinderea construită pe seama zonelor verzi.
Apa, transportul și soluțiile
Edilul a vorbit și despre starea apelor din oraș, inclusiv despre o eventuală reabilitare care să permită pe viitor scăldatul în Dâmbovița și în lacuri. Calitatea apei râului ar fi una bună, problema fiind mai degrabă accesul și infrastructura tehnică: Dâmbovița este controlată de Apele Române din rațiuni de canalizare, iar lacurile suferă din cauza deversărilor provenite din ansambluri rezidențiale neracordate corespunzător.
Calitatea apei Dâmboviței este bună. Pe Dâmbovița, problema este cu accesul.
Pe partea de soluții, primarul a enumerat direcțiile la care lucrează administrația: modernizarea transportului public, studii de fezabilitate pentru semaforizare inteligentă, reabilitarea sistemului de încălzire centralizată și amenajarea de noi spații verzi. Toate aceste măsuri sunt prezentate ca răspuns la cauzele structurale ale poluării, nu doar la efectele ei imediate.
Mesajul de fond rămâne că aerul respirat de bucureșteni este rezultatul unui model de dezvoltare urbană care a privilegiat construirea în detrimentul infrastructurii verzi și al planificării.
