Oradea schimbă felul în care își înverzește orașul. În locul rondurilor cu flori exotice, replantate sezon după sezon, municipalitatea pariază pe grădini naturaliste alcătuite din specii perene autohtone, menite să imite o pajiște sălbatică în plin țesut urban. Prima astfel de amenajare a fost inaugurată în noiembrie 2022, iar modelul s-a extins ulterior către malurile Crișului Repede.

O grădină care cere mai puțin

Prima intervenție acoperă 320 de metri pătrați pe un bulevard dintr-o zonă rezidențială densă și folosește peste 2.300 de plante perene. Printre specii se numără lalele, salvie, echinacea și ierburi native. Conceptul, semnat de arhitectul peisagist Diana Codrean, mizează pe sustenabilitate: după primii doi ani de instalare, plantele cer intervenție umană minimă, iar amenajarea funcționează fără pesticide sau îngrășăminte chimice.

Logica este simplă. Un strat de flori anuale, înlocuit de mai multe ori pe an, înseamnă apă, muncă și cheltuieli constante. O pajiște de plante perene autohtone se întreține singură în mare parte, reduce costurile administrației și oferă hrană și adăpost pentru insecte și polenizatori.

Spații care se explorează, nu doar se privesc

Diferența de filosofie este și una de utilizare a spațiului public. Grădinile nu sunt gândite ca decor, ci ca medii vii în care locuitorii intră și se mișcă.

Aceste spații verzi sunt ale comunității și se explorează, nu doar se privesc.

Pentru autorități, miza este să schimbe percepția despre ce înseamnă un spațiu verde îngrijit. Adina Popa, director adjunct în cadrul Direcției Tehnice a Primăriei Oradea, explică faptul că aranjamentul floral poate fi admirat altfel decât în formatul clasic, geometric, cu care orășenii erau obișnuiți.

Reacții împărțite

Adoptarea noului model nu este unanimă. Potrivit arhitectului, orășenii sunt aproape la egalitate în păreri: o parte vor ceva nou, alții rămân conservatori și văd pajiștile drept neîngrijite.

Orădenii sunt 50-50: unii vor ceva nou, alții sunt conservatori.

Tensiunea este tipică pentru tranziția către amenajări ecologice în mediul urban, unde estetica de grădină sălbatică intră în conflict cu așteptarea de gazon tuns și ronduri simetrice. Pe măsură ce amenajările se extind, inclusiv de-a lungul Crișului Repede, Oradea testează nu doar o soluție de mediu, ci și toleranța publicului față de un alt fel de oraș verde.