Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) a pus în consultare publică cinci apeluri de proiecte destinate transformării digitale a administrației publice. Finanțarea, în valoare totală de 524 de milioane de euro, provine din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și urmărește să apropie serviciile statului de cetățeni prin instrumente electronice.
Inițiativa face parte din efortul mai larg de a reduce birocrația și de a standardiza modul în care instituțiile lucrează cu datele. În loc de procese pe hârtie și drumuri repetate la ghișee, MCID propune un cadru în care registrele publice comunică între ele, iar interacțiunea cu administrația se mută în mediul online.
Ce vizează cele cinci apeluri
Proiectele lansate în consultare acoperă mai multe direcții de reformă asumate prin PNRR. Prima privește interoperabilitatea registrelor de bază, astfel încât instituțiile să schimbe informații în mod securizat, fără ca cetățeanul să fie nevoit să aducă aceleași documente la mai multe ghișee. A doua urmărește dezvoltarea serviciilor publice electronice pentru cetățeni, iar a treia se concentrează pe transparența datelor deținute de stat.
O altă direcție ține de adoptarea tehnologiilor avansate la nivelul administrației publice centrale, pentru ca instituțiile să poată prelucra și proteja mai bine volumele mari de informații pe care le gestionează. Punerea în consultare publică permite instituțiilor interesate și actorilor din domeniu să transmită observații înainte ca apelurile să fie finalizate.
Impactul estimat
MCID estimează că rezultatele acestor investiții se vor vedea direct în relația dintre cetățean și stat. Potrivit ministerului, peste 3 milioane de români urmează să aibă acces la servicii publice electronice, iar cel puțin 30 de instituții ale statului vor adopta tehnologii avansate și vor comunica datele între ele în mod securizat.
Prin aceste investiții debirocratizăm și simplificăm relația cetățeanului cu statul. Peste 3 milioane de români vor avea acces la servicii publice electronice. Cel puțin 30 de instituții ale statului vor adopta tehnologii avansate și vor comunica securizat datele între ele.
Pentru orașele și comunitățile din România, miza este una practică: cu cât registrele de bază devin interoperabile, cu atât mai ușor pot fi construite servicii digitale locale care se sprijină pe date deja existente la nivel central. Consultarea publică reprezintă etapa premergătoare lansării efective a apelurilor de finanțare prin PNRR.







