Inundațiile care au lovit județul Galați în noaptea de 14 spre 15 septembrie 2024 au lăsat în urmă o factură grea pentru infrastructura rutieră. Consiliul Județean Galați a finalizat evaluarea pagubelor și anunță un bilanț de peste 62,2 milioane de lei, răspândit pe 20 de drumuri județene scoase din funcțiune parțial sau total de viituri.

Cifrele transmise pe 23 septembrie arată amploarea distrugerilor: 77,6 kilometri de drum județean afectați, 44 de poduri și 83 de podețe deteriorate. Practic, o bună parte din rețeaua secundară a județului a fost compromisă într-un singur episod de vreme extremă.

Unde au lovit cel mai tare apele

Lista drumurilor afectate cuprinde aproape două zeci de artere, de la DJ242 și variantele sale (DJ242A până la DJ242H) până la grupul DJ251 și drumurile DJ253, DJ254 și DJ255. Localități precum Vârlezi, Valea Mărului, Slobozia Conachi, Cudalbi, Viile, Târgu Bujor sau Jorăști se numără printre zonele unde viiturile au erodat platforma drumului, au surpat podețe și au slăbit structura podurilor.

Deteriorarea unui număr atât de mare de poduri și podețe - peste 120 de astfel de structuri - înseamnă că refacerea nu se rezumă la asfaltare, ci presupune lucrări de inginerie civilă mai complexe și mai costisitoare.

Evaluările sunt gata, urmează documentația

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a confirmat că echipele au încheiat verificările pe teren și trec acum la pasul administrativ.

S-au finalizat evaluările în teren pe drumurile județene afectate de inundații. Avem evaluările gata, facem repede documentația tehnică.

Documentația tehnică este condiția obligatorie pentru accesarea fondurilor de intervenție și pentru demararea reparațiilor. Viteza cu care este întocmită determină cât de repede pot începe lucrările efective pe teren, înainte ca sezonul rece să complice șantierele.

O problemă care se repetă

Episodul din septembrie 2024 confirmă un tipar tot mai frecvent în România: ploile torențiale concentrate pe interval scurt depășesc capacitatea rețelei de drumuri județene, proiectată pentru alte condiții climatice. Pentru administrațiile locale, întrebarea nu mai este doar cum se repară rapid, ci și cum se reconstruiește mai rezistent, astfel încât următoarea viitură să nu reproducă aceeași factură de zeci de milioane de lei.