Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a fost notificat despre o breșă de securitate produsă la Camera Deputaților și lucrează, împreună cu alte autorități din domeniul cyber, la investigarea incidentului. Anunțul a fost făcut marți, 30 ianuarie 2024, de Mihai Rotariu, coordonatorul Direcției Comunicare, Marketing și Media al DNSC. Cazul readuce în prim-plan vulnerabilitatea infrastructurii digitale a instituțiilor publice din România.
Ce se știe despre incident
Secretariatul General al Camerei Deputaților a confirmat că o breșă de securitate cibernetică a avut loc la nivelul instituției. În acest moment nu există nicio solicitare de răscumpărare a datelor, ceea ce diferențiază situația de un atac clasic de tip ransomware, unde atacatorii cer bani în schimbul deblocării sau nedivulgării informațiilor.
Camera Deputaților a ținut să precizeze că o mare parte din datele vizate erau oricum accesibile public.
Este important de menționat faptul că majoritatea datelor la care se face referire sunt date prezentate pe site sau care pot fi făcute publice ca urmare a unei solicitări pe Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la date de interes public.
Investigație în derulare și plângere la DIICOT
DNSC a transmis că nu poate oferi deocamdată mai multe amănunte, tocmai pentru a nu compromite ancheta aflată în curs.
Directoratul a fost notificat în legătură cu breșa de securitate de la Camera Deputaților și colaborează în acest moment cu alte autorități cu competențe în domeniul securității cibernetice la investigarea incidentului. Pentru că vorbim despre o investigație care este în derulare, în acest moment nu putem oferi mai multe detalii care ar putea periclita investigația, a menționat Rotariu.
Ca urmare a situației, departamentul specializat din Camera Deputaților redactează o plângere către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Implicarea DIICOT arată că incidentul este tratat din perspectiva criminalității organizate, nu doar ca o problemă tehnică internă.
De ce contează pentru orașul digital
Atacurile asupra instituțiilor centrale nu rămân izolate. Pe măsură ce administrațiile - de la Parlament la primării - digitalizează tot mai multe servicii, suprafața de atac crește, iar capacitatea de răspuns a structurilor precum DNSC devine un test pentru încrederea cetățenilor în serviciile publice online. Un oraș inteligent depinde de rețele și baze de date sigure; orice breșă la vârful administrației reamintește că securitatea cibernetică nu este un cost opțional, ci o condiție de funcționare.
Pentru moment, autoritățile evită să avanseze ipoteze despre autori sau amploarea reală a scurgerii de date, în așteptarea concluziilor anchetei coordonate de DNSC și DIICOT.
