Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a avertizat asupra unei campanii de fraudă derulate prin apeluri telefonice, în care infractorii se prezintă drept reprezentanți ai Bursei de Valori București sau ai SIF Muntenia. Pretextul este unul care sună verosimil pentru mulți români: victimele ar deține acțiuni vechi, rămase de la privatizarea cu cupoane din anii '90, a căror valoare ar fi crescut considerabil între timp.

Schema nu se oprește la o promisiune de câștig. Pentru a "încasa" banii, apelanții cer instalarea unor aplicații care, în realitate, oferă atacatorilor control de la distanță asupra telefonului sau computerului. Odată obținut accesul, infractorii preiau datele bancare și informațiile de pe card și retrag fondurile.

Cum funcționează schema

Mecanismul combină ingineria socială cu un instrument tehnic banal. Promisiunea unui câștig rapid din acțiuni uitate scade vigilența victimei, iar urgența indusă de apelant o împinge să urmeze pas cu pas instrucțiunile. Aplicația cerută nu are nicio legătură cu bursa; rolul ei este să deschidă dispozitivul către atacator.

DNSC mai semnalează un efect de propagare: unii atacatori folosesc accesul obținut pentru a continua frauda către persoanele din lista de contacte a victimei. Astfel, un singur dispozitiv compromis poate deveni punct de plecare pentru noi tentative.

Recomandările autorității

Mesajul DNSC este clar în privința a două reguli de bază. Prima vizează aplicațiile cerute la telefon, mai ales când explicația este vagă, iar tonul este presant.

Nu instalați aplicații la cererea apelanților, mai ales dacă cererea este urgentă și explicată vag.

A doua se referă la datele sensibile, indiferent cât de credibilă pare instituția invocată.

Nu furnizați niciodată date sensibile prin telefon după apeluri suspecte, chiar dacă par a veni de la instituții de încredere.

În practică, un apel neașteptat care combină o ofertă financiară atractivă cu o cerere de instalare a unei aplicații ar trebui tratat ca semnal de alarmă. Verificarea separată a identității apelantului, pe canale oficiale, rămâne cea mai simplă măsură de protecție împotriva acestui tip de fraudă.