Autoritățile române vor un punct unic prin care utilizatorii să semnaleze înșelătoriile întâlnite pe Facebook și Instagram. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) pregătesc un grup de lucru comun, dedicat fraudelor online răspândite pe platformele deținute de Meta. Anunțul vine pe fondul unei creșteri vizibile a reclamelor false care imită branduri cunoscute și instituții publice.
Un grup de lucru cu mai multe canale de raportare
Structura nu se rezumă la un singur formular. Potrivit DNSC, mecanismul va funcționa ca un taskforce cu mai multe puncte de contact, astfel încât semnalările să ajungă rapid acolo unde pot fi tratate. Rotariu, directorul de comunicare al DNSC, a explicat amploarea proiectului.
În acest taskforce, vom avea în jur de trei sau patru canale speciale de raportare.
Scopul declarat este să adune într-un singur flux cele mai frecvente tipuri de abuzuri din mediul online, de la scheme de tip scam la vânzări de produse ilegale și reclame de gambling. Reprezentantul DNSC a adăugat unde se va concentra activitatea.
Acolo se vor raporta cele mai multe astfel de scam-uri pe care le întâlnim în mediul online.
Reclamele false, problema dominantă
Cifrele puse pe masă arată dimensiunea fenomenului. Pe paginile analizate de autorități au fost identificate între 1.300 și 1.400 de reclame false, un volum care sugerează campanii organizate, nu incidente izolate. Doar într-o singură lună au fost lansate aproximativ 400 de astfel de anunțuri, semn că ritmul de apariție este susținut și că răspunsul instituțional trebuie să fie pe măsură.
Aceste reclame folosesc de obicei identitatea unor companii sau instituții reale pentru a părea credibile, iar ținta finală rămân datele personale și banii utilizatorilor. Concentrarea pe platformele Meta este logică: Facebook și Instagram au cea mai mare bază de utilizatori din România și, implicit, cea mai mare expunere la astfel de campanii.
De ce contează pentru orașul digital
Un canal unic de raportare, gestionat în parteneriat de autoritatea de securitate cibernetică și cea de protecție a consumatorului, poate scurta drumul dintre semnalare și reacție. Pentru locuitorii care își gestionează tot mai multe servicii prin aplicații și rețele sociale, un mecanism clar de raportare înseamnă mai puțină ambiguitate atunci când dau peste o înșelătorie și o cale oficială de a contribui la blocarea ei. Rămâne de văzut cât de repede devine funcțional sistemul și cum se traduc semnalările cetățenilor în măsuri concrete împotriva paginilor frauduloase.
