O bază de date cu informațiile a aproximativ 200.000 de locuitori din Sectorul 5, alături de alte seturi de date provenite din sisteme conectate la Ministerul de Interne, a fost scoasă la vânzare pe dark web de către o grupare de hackeri cunoscută internațional sub numele de RansomHub. Decizia vine după ce atacatorii nu au ajuns la o înțelegere cu Primăria Sectorului 5 în urma negocierilor declanșate de atacul cibernetic din 26 octombrie, potrivit relatării Buletin de București, preluate de Economedia.
Negocieri eșuate, date scoase la licitație
Atacul s-a produs sâmbătă, 26 octombrie. Primarul de atunci, Cristian Popescu Piedone, a transmis public că nu va ceda presiunilor și nu va achita suma cerută de atacatori.
Nu voi ceda în fața unor astfel de atacuri și nu voi plăti suma cerută de teroriștii cibernetici.
Poziția administrației a fost fermă, însă rezultatul a fost că, în lipsa unei plăți, gruparea a trecut la următoarea etapă specifică acestui tip de extorcare: monetizarea directă a datelor furate. Anunțul a fost descoperit de Bogdan Albei, specialist la stop-ransomware.ro, care a explicat că hackerii au publicat inițial doar o mică parte din informații, drept dovadă a autenticității, urmând să scoată întregul pachet la vânzare în așteptarea unor cumpărători.
Riscuri concrete pentru cetățeni
Dincolo de prejudiciul de imagine pentru instituție, expunerea datelor are consecințe directe pentru locuitorii afectați. Specialistul avertizează că, odată ce informațiile devin publice, există un risc ridicat de furt de identitate și de fraude bancare.
Cel mai grav scenariu menționat este folosirea datelor pentru obținerea de credite în numele persoanelor afectate - o practică deja întâlnită în România în cazuri similare de scurgeri de date. Cu alte cuvinte, un cetățean care nu a interacționat niciodată cu atacatorii poate descoperi peste luni de zile că pe numele său figurează împrumuturi pe care nu le-a contractat.
Ce spune episodul despre securitatea administrației locale
Cazul Sectorului 5 ilustrează vulnerabilitatea sistemelor informatice ale administrației publice locale în fața atacurilor de tip ransomware. Faptul că breșa a atins inclusiv seturi de date din sisteme conectate la Ministerul de Interne arată cât de interconectate sunt infrastructurile publice și cât de departe se pot propaga efectele unei singure breșe.
Refuzul de a plăti răscumpărarea este recomandarea standard a experților în securitate cibernetică, pentru că plata nu garantează nici recuperarea, nici ștergerea datelor. Problema reală rămâne însă protecția preventivă: o dată ce datele a sute de mii de cetățeni ajung pe dark web, ele nu mai pot fi retrase, indiferent de deciziile luate ulterior de instituție.
