Comisia Europeană a decis să trimită României un aviz motivat pentru că nu monitorizează în mod sistematic poluarea atmosferică, așa cum prevede legislația europeană privind calitatea aerului înconjurător. Anunțul, făcut printr-un comunicat al instituției, marchează un nou pas în procedura de infringement deschisă împotriva țării noastre și pune presiune pe statul român să repare o rețea de măsurare considerată insuficientă.

Ce reproșează Bruxellesul

Directivele UE obligă statele membre să instituie o rețea de monitorizare care să permită evaluarea calității aerului pentru diferiți poluanți, conform unor cerințe tehnice clare. În cazul României, Comisia constată că această rețea nu funcționează la nivelul cerut.

Procedura nu este nouă. Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în iunie 2017 și o scrisoare suplimentară în iulie 2019. Între timp, România a efectuat o revizuire a rețelei sale de monitorizare, însă autoritățile europene consideră că rămân numeroase lacune în privința numărului și a tipului adecvat de puncte de prelevare a probelor.

Aceste deficiențe echivalează cu o nerespectare sistemică a obligațiilor de monitorizare a poluării aerului.

De ce contează pentru sănătate

Comisia subliniază că aplicarea integrală a standardelor de calitate a aerului din legislația UE este esențială pentru a proteja sănătatea umană și mediul natural. Poluarea aerului rămâne unul dintre factorii-cheie care afectează sănătatea, iar Pactul Verde European, prin ambiția sa de "Zero Poluare", pune accent tocmai pe reducerea acesteia.

Fără o rețea de măsurare completă și corect distribuită, autoritățile nu pot evalua real expunerea populației la poluanți precum pulberile în suspensie sau dioxidul de azot, nu pot declanșa la timp alertele și nu pot fundamenta politicile locale de reducere a emisiilor. Pentru orașele care vor să devină mai inteligente în gestionarea mediului, datele de calitate a aerului sunt punctul de plecare.

Ce urmează

România are acum la dispoziție două luni pentru a răspunde avizului motivat și pentru a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită cazul la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, ultima treaptă a procedurii de infringement, care poate duce la sancțiuni financiare.

Pentru administrațiile locale, mesajul este direct: extinderea și modernizarea rețelei de senzori și stații de măsurare nu mai este opțională, ci o obligație europeană cu termen.