România riscă să piardă 150 de milioane de euro alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru cartea electronică de identitate, dacă emisia în masă a documentului nu începe până la finalul anului 2024. Deși primul buletin electronic a fost emis încă din 2021, într-un proiect-pilot la Cluj, generalizarea documentului rămâne blocată, fără un calendar oficial clar pentru momentul în care orice cetățean va putea cere noua carte de identitate.
Bani europeni condiționați de termene
Proiectul digitalizării cărții de identitate este susținut printr-o investiție de 380 de milioane de lei finanțată din PNRR. Problema este că acești bani vin la pachet cu ținte ferme: 1,7 milioane de cărți electronice emise până la finalul lui 2024 și 5,5 milioane până în 2026.
Întârzierile acumulate pun sub semnul întrebării respectarea acestor jaloane. Dacă emisia în masă nu pornește în 2024, cele 150 de milioane de euro alocate componentei devin vulnerabile, într-un mecanism în care plata fondurilor europene este condiționată de atingerea obiectivelor asumate.
Ce se schimbă pentru cetățeni
Noua carte de identitate înlocuiește buletinul clasic cu un document care conține un cip electronic. Acesta permite identificarea sigură în relația cu instituțiile publice și deschide calea către servicii digitale, inclusiv stocarea documentului pe telefon.
Practic, așa cum putem folosi cardul bancar salvat în telefon pentru a face plăți la magazin.
Așa explică Andrei Nicoară logica din spatele cărții electronice, comparând-o cu portofelele digitale deja folosite la plăți. Din punct de vedere financiar, documentul rămâne gratuit pentru cetățeni până în 2026, costul fiind acoperit din fonduri europene. După această perioadă, eliberarea cărții electronice va costa 12,5 euro.
Un test pentru digitalizarea administrației
Cazul buletinului electronic ilustrează tensiunea recurentă dintre fondurile europene și capacitatea administrației de a le folosi la timp. Pilotul de la Cluj a demonstrat că documentul poate fi produs, însă trecerea de la faza experimentală la emisia la scară națională s-a dovedit mult mai lentă decât prevedeau angajamentele.
Pentru un oraș inteligent, cartea electronică de identitate este o piesă de bază: fără un act digital sigur, multe servicii publice online rămân dependente de proceduri pe hârtie. Ritmul în care România reușește să o generalizeze va arăta cât de pregătită este administrația să transforme finanțarea europeană în infrastructură digitală reală.
