Bucureștiul are sub picioare o resursă energetică pe care o ignoră aproape complet. Asta a transmis prefectul Capitalei, Răreș Hopincă, la conferința "Dezvoltare Durabilă prin Valorificarea Resurselor Balneare" din 2 noiembrie 2023, unde a pus față în față potențialul geotermal al orașului cu sistemele de termoficare vechi și scumpe pe care administrația le ține în funcțiune.

Mesajul a fost direct și fără nuanțe diplomatice.

Municipiul București stă pe resurse de ape geotermale extrem, extrem de importante. Nu sunt valorificate aproape deloc.

O resursă sub oraș, lăsată neatinsă

Apa geotermală înseamnă energie termică disponibilă local, fără import de gaz și fără ardere. Pentru un oraș care depinde de o rețea de termoficare îmbătrânită, cu pierderi mari pe traseu, valorificarea acestei resurse ar putea reduce costurile pe termen lung.

Prefectul a mutat însă responsabilitatea dinspre mediul privat către autorități. În viziunea lui, investitorii sunt prezenți, dar cadrul și deciziile publice lipsesc. El a argumentat că programele de eficiență energetică bazate pe geotermal ar costa semnificativ mai puțin decât întreținerea continuă a sistemelor vechi de încălzire centralizată.

Modelul deja funcțional din nordul Capitalei

Ca exemplu de potențial real, Hopincă a invocat zona de nord a Bucureștiului și județul Ilfov, unde investitori israelieni dezvoltă sate turistice exclusiviste în zona Balotești, lângă complexul Therme. Atracția este atât de puternică încât, la un moment dat, două avioane pe zi aduceau vizitatori din Tel Aviv pentru șederi de trei-patru zile.

În acest context a plasat prefectul și cifra unei investiții private de circa 30 de milioane de euro în zonă, pe care a calificat-o ca fiind sub așteptări raportat la dimensiunea economică a regiunii.

Pentru o economie regională atât de dezvoltată, este investiție infimă.

Turismul de sănătate, văzut prea îngust

Hopincă a criticat și felul în care este definit turismul balnear și de sănătate în România. Atunci când vorbim despre acest segment, beneficiarii sunt văzuți aproape exclusiv ca oameni bolnavi, ceea ce restrânge artificial piața. O abordare mai largă, axată pe produse turistice sustenabile construite în jurul resurselor termale, ar deschide un potențial economic mult mai mare pentru Capitală și împrejurimi.

Dincolo de retorică, problema rămâne practică: resursa există în subsol, investitorii sunt deja în zonă, iar orașul continuă să plătească pentru o infrastructură energetică depășită. Trecerea de la diagnostic la proiecte concrete ține, așa cum a recunoscut chiar prefectul, de deciziile administrației.