Specialiștii în securitate cibernetică de la Bitdefender au identificat o nouă campanie de înșelătorie care circulă prin WhatsApp și promite câștiguri ușoare în schimbul unor like-uri pe YouTube. Schema mizează pe un detaliu psihologic abil: spre deosebire de fraudele clasice, aici victima chiar primește o sumă mică de bani la început, suficientă cât să creadă că oferta este legitimă. Mesajele vin de la numere necunoscute, multe asociate unor prefixe telefonice din Africa, și îmbracă forma unor oferte de muncă plătite.
Cum funcționează capcana
Totul începe cu un mesaj nesolicitat care propune un job simplu și bine plătit. Pentru a fi înscrisă, victima este rugată să ofere date personale și financiare: număr de telefon, vârstă, ocupație, nume complet și chiar contul bancar. În prima etapă, utilizatorul primește 30 de lei pentru că dă like la câteva videoclipuri și trimite capturi de ecran ca dovadă.
Plata reală este momeala. Odată câștigată încrederea, victima este invitată în grupuri VIP de Telegram, unde i se cere să facă investiții care pornesc de la 100 de lei și pot ajunge la 5.000 de lei. Returul promis pare atrăgător: 100 de lei investiți ar deveni 130 de lei, iar 2.500 de lei s-ar transforma în 3.250 de lei. În realitate, banii nu se mai întorc niciodată.
De ce este eficientă tactica
Nicolae Postolachi, manager în cadrul Cyber Threat Intelligence Lab al Bitdefender, explică de ce această variantă este mai periculoasă decât schemele anterioare.
Ce este diferit în această campanie este că victimele primesc o sumă de bani, o tactică deosebit de eficientă pentru a le câștiga încrederea.
Momentul plății inițiale dezarmează scepticismul. După ce victima a transferat sumele cerute pentru "investiții", atacatorii dispar: întrerup comunicarea și blochează numărul, lăsând utilizatorul fără bani și cu datele personale deja compromise.
Cum te protejezi
Recomandarea de bază rămâne prudența față de orice ofertă nesolicitată de bani ușori primită pe WhatsApp sau în alte aplicații de mesagerie. Nicio platformă serioasă nu plătește utilizatori pentru like-uri, iar cererea de date bancare sau de "investiții" în avans este un semnal clar de fraudă. Pentru orașe și instituții care promovează serviciile digitale către cetățeni, episoade ca acesta arată cât de important este să fie dublate de campanii constante de educație privind igiena cibernetică.
