Banca Mondială a pus peste 110 milioane de euro în lupta cu poluarea cu nutrienți din România

Banca Mondială a alocat peste 110 milioane de euro pentru a sprijini România în reducerea poluării cu nutrienți, un efort derulat de-a lungul a două decenii prin două faze succesive de finanțare. Datele au fost prezentate pe 10 octombrie 2023, în cadrul unei conferințe dedicate Proiectului privind Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți (CIPN), un program care leagă direct managementul deșeurilor agricole de calitatea apei pe care o folosesc comunitățile.

Poluarea cu nutrienți, în special cu nitrați proveniți din gunoiul de grajd gestionat necorespunzător, rămâne o problemă concretă de sănătate publică. România înregistrează în continuare cazuri de methemoglobinemie, așa-numita "boală albastră", care afectează în special sugarii hrăniți cu apă din surse contaminate.

Două faze și infrastructura locală

Proiectul CIPN a fost implementat în două etape de finanțare, prima desfășurată între 2008 și 2017, iar a doua continuând până în decembrie 2023. În prima fază au fost finanțate 86 de platforme de gestionare a gunoiului de grajd, infrastructură menită să împiedice scurgerea nutrienților în pânza freatică și în cursurile de apă.

Aproximativ 70% din fondurile proiectului au fost direcționate către construcții și echipamente pentru gestionarea locală a gunoiului de grajd, ceea ce arată că miza centrală a fost ridicarea de infrastructură fizică la nivelul localităților, nu doar campanii de informare.

Continuitate și indicatori de performanță

Anna Akhalkatsi, manager de țară al Băncii Mondiale pentru România, a subliniat că eforturile trebuie să continue.

Eforturile României pentru reducerea poluării mediului trebuie să continue.

Ministrul Mircea Fechet a evidențiat istoricul de peste 20 de ani al proiectului și a precizat că finanțarea viitoare din partea Băncii Mondiale se va extinde către eficiența inputurilor agricole și modernizarea laboratoarelor de analiză.

Secretarul de stat Adriana Petcu a accentuat importanța relațiilor contractuale cu primăriile și a indicatorilor de performanță pentru utilizarea efectivă a platformelor. Este un punct esențial: o platformă construită, dar nefolosită, nu reduce poluarea. Tocmai de aceea măsurarea gradului de utilizare devine la fel de importantă ca investiția inițială în infrastructură.