Primăria Bacău pregătește transformarea Pasajului Revoluției într-o zonă exclusiv pietonală, cu cafenele, restaurante și spații dedicate copiilor și artiștilor. Este, potrivit administrației locale, prima stradă din oraș pe care municipalitatea o scoate complet din circulația auto, iar proiectul are o valoare estimată la 3 milioane de lei și un termen de execuție de aproximativ 4 luni.
Ce se schimbă în pasaj
Reamenajarea înlocuiește actualul peisaj cu pavaj nou, mobilier urban, elemente decorative, arbori și plante. Aleile vor include spații amenajate pentru copii și pentru artiști, iar zona urmează să găzduiască terase de cafenele și restaurante. Accesul autoturismelor va fi eliminat, locul mașinilor fiind luat de parcări pentru biciclete - un semnal clar al direcției pe care primăria vrea să o dea centrului orașului.
Mobilierul urban, noul pavaj, elementele decorative, arborii și plantele vor lua locul peisajului cenușiu din prezent. În urma investiției, accesul mașinilor nu va mai fi permis, în schimb, vom avea parcări de biciclete
Cuvintele aparțin primarului Lucian Daniel Stanciu-Viziteu, care prezintă intervenția ca pe un model ce poate fi replicat.
Un test pentru regenerarea centrului
Dincolo de aspectul estetic, proiectul are valoare de pilot. Administrația anunță că transformarea Pasajului Revoluției ar putea fi extinsă și la alte zone din oraș, în funcție de feedbackul cetățenilor. Cu alte cuvinte, reușita acestei prime intervenții ar putea decide cât de departe merge Bacăul în conversia spațiilor dominate de mașini în spații publice destinate oamenilor.
Mutarea se înscrie într-o tendință tot mai vizibilă în orașele din România, unde pietonalizarea străzilor centrale este folosită pentru a crește atractivitatea comercială, a reduce traficul și a recupera spațiu public. Pentru Bacău, miza imediată este de a transforma un pasaj cenușiu într-un loc în care oamenii să rămână, nu doar să treacă.
Ce urmează
Cu o investiție de 3 milioane de lei și lucrări estimate la patru luni, Pasajul Revoluției ar putea deveni primul reper al unei strategii mai ample de regenerare urbană. Dacă proiectul prinde la public, modelul - pavaj, verdeață, terase și biciclete în locul mașinilor - ar putea defini felul în care centrul orașului arată în anii următori.
