Primăria Sectorului 5 din București a fost ținta unui atac cibernetic de tip ransomware, descoperit sâmbătă, 26 octombrie 2024. Serverele instituției au fost blocate, iar pe ecrane a apărut un mesaj prin care atacatorii cer o răscumpărare de 5 milioane de dolari pentru redarea accesului. Primarul Cristian Popescu Piedone a anunțat public că refuză să plătească.
Cum a fost descoperit atacul
Incidentul a ieșit la iveală după ce angajații au sesizat că centrala telefonică a instituției nu mai funcționa, în dimineața zilei de sâmbătă. Personalul de mentenanță a identificat ulterior atacul asupra serverelor, pe ecranele cărora era afișat mesajul atacatorilor.
Potrivit informațiilor comunicate, au fost afectate doar serverele din sediul principal al Primăriei Sectorului 5, situat în clădirea Fabrica de Chibrituri. Direcțiile administrative care își desfășoară activitatea din alte spații nu au fost compromise, ceea ce a limitat impactul asupra serviciilor către cetățeni.
Reacția administrației
Primarul a contactat Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, precum și reprezentanți ai Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), pentru pașii de remediere necesari. Poziția transmisă de edil a fost tranșantă.
Nu voi ceda în fața unor astfel de atacuri și nu voi plăti suma cerută de teroriștii cibernetici.
Cristian Popescu Piedone a mulțumit oficialilor pentru intervenția promptă și s-a angajat să implementeze măsuri suplimentare de securitate cibernetică pentru a preveni incidente similare în viitor.
Un semnal pentru administrația digitală
Cazul Sectorului 5 ilustrează vulnerabilitatea infrastructurii IT din administrația publică locală în fața atacurilor de tip ransomware, o amenințare în creștere la nivel global. Astfel de incidente blochează accesul la date și la servicii, iar cererea de răscumpărare în criptomonede sau dolari este metoda clasică prin care grupările de atacatori încearcă să monetizeze accesul obținut.
Pentru instituțiile publice, răspunsul recomandat de specialiști rămâne același: refuzul plății, izolarea sistemelor afectate, sesizarea autorităților de securitate cibernetică și refacerea datelor din copii de siguranță. Refuzul ferm al primarului de a plăti se înscrie în această logică, însă episodul ridică întrebări mai largi despre nivelul de protecție al serverelor folosite de primăriile din România și despre necesitatea unor investiții susținute în securitate digitală.
